Strategia națională pentru formarea adulților 2024-2027, oficializată

Guvernul a aprobat la final de an Strategia Națională pentru Formarea Adulților pentru perioada 2024-2027, cu scopul general de a crește rata de participare a adulților la învățare pe parcursul vieții, capitol la care România este acum la coada clasamentului în Uniunea Europeană. Obiectivele specifice ale strategiei, care a apărut azi în Monitorul Oficial, presupun dezvoltarea competențelor verzi și digitale, urmând ca toate standardele ocupaționale să fie modificate în acord, reglementarea microcertificărilor, pilotarea contului individual de învățare, reglementarea unui plan anual de formare profesională pe care angajatorii să-l utilizeze, stimulente de formare profesională pentru angajați și angajatori, precum și implementarea unui pachet de bază de formare pentru persoanele fără/cu nivel scăzut de formare.

Inițial propusă începând cu anul 2023, deși proiectul a fost pus târziu în dezbatere și adoptat abia la final de an, Strategia națională pentru formarea adulților 2024-2027 e prinsă în HG nr. 1341/2023, apărută azi în Monitorul Oficial. Hotărârea are atașate două anexe privind strategia și planul de acțiuni, ce pot fi consultate la finalul acestui articol.

„Scăderea natalității, îmbătrânirea populației și migrația forței de muncă reprezintă provocări la care trebuie să răspundem prin măsuri concrete, încât să avem un echilibru între cererea și oferta de pe piața forței de muncă. Prioritatea numărul 1 a mandatului meu este aceea de a avea cât mai multe locuri de muncă bine plătite și angajați cu un nivel adecvat de calificare, corespunzător nevoilor angajatorilor. Este clar că, dacă reducem deficitul de forță de muncă bine calificată, angajații vor avea salarii mai mari, iar mediul economic va avea resursa umană necesară ca să se dezvolte. Îmi doresc ca, printr-un efort comun, să facem cât mai atractivă piața forței de muncă din România atât pentru cei care se află în țară, cât și pentru cei din afara granițelor, să stimulăm investițiile și să contribuim la dezvoltarea economiei românești”, a declarat ministrul muncii după adoptarea proiectului, pe 29 decembrie.

Conform HG-ului, finanțarea măsurilor cuprinse în planul de acțiune se va face în limitele strategiei fiscal bugetare în vigoare, precum și a fondurilor aprobate anual cu această destinație, prin legile bugetare anuale.

Obiectivele specifice ale strategiei sunt următoarele:

1. Intensificarea rolului partenerilor/parteneriatelor pentru susținerea și dezvoltarea cadrului strategic de formare profesională a adulților.

Asta presupune, printre altele, inclusiv modificări legislative pe zona de formare profesională. În perioada 2024 – 2027, Ministerul Muncii va elabora și implementa printr-un proiect de ordin planul anual de formare profesională, ce trebuie realizat de angajator conform Codului muncii (obligația e prevăzută acum de art. 195 din Codul muncii, dar nu există un model oficial al acestui plan, de la care angajatorii să pornească). Ministerul își propune să vadă care sunt nevoile și prioritățile comune în domeniul formării profesionale a angajaților din IMM-uri.

2. Îmbunătățirea ofertelor personalizate și specifice de învățare.

Aici, ministerul menționează extinderea tipurilor de rute de formare – folosirea microcertificărilor, de pildă, nereglementate acum în legislația noastră și nerecunoscute, desigur, dorindu-se recunoașterea competențelor dobândite de tineri și adulți, în contexte nonformale și/sau informale, în cadrul centrelor de evaluare și recunoaștere înființate în Instituțiile de învățământ superior, pe baza unei metodologii elaborată de către ANC și ARACIS.

Totodată, se dorește instruirea fermierilor în vederea dobândirii de cunoștințe care să permită un acces mai larg la rezultatele cercetării, inovării și digitalizării precum și la cele mai bune practici agricole.

Tot aici este menționat și un program-pilot pentru contul individual de învățare și implementarea unui registru național, online, al oportunităților de formare prin extinderea registrului național al furnizorilor de formare profesională autorizați/ neautorizați/ transfrontalieri cu ofertele acestora.

Contul individual de învățare „oferă atât finanțare, cât și portabilitatea drepturilor de formare de la un loc de muncă la altul (sau de la un loc de muncă la șomaj și apoi la un alt loc de muncă)”, potrivit strategiei.

De asemenea, ministerul dorește extinderea serviciilor de management al carierei, care acum sunt fragmentate și nu acoperă nevoile tuturor adulților activi.

În fine, sunt menționate și stimulente pentru angajatorii care organizează formare pentru proprii angajați.

3. Facilitarea accesului adulților la dobândirea de competențe pe tot parcursul vieții, prin crearea unei culturi a învățării.

Printre acțiunile menționate aici regăsim modularizarea calificărilor de nivel 2-4 obținute in sistemul de formare profesională a adulților și utilizarea creditelor transferabile.

Complementar cu stimulentele pentru angajatorii care investesc în formare, ministerul propune stimulente și pentru persoanele care participă la formare, precum împrumuturile, granturile și facilitățile fiscale. Un atare proiect legislativ ar trebui să apară în dezbatere în următorii doi ani.

4. Asigurarea calității în sistemul de formare profesională a adulților și promovarea incluziunii și echității sociale în învățarea pe tot parcursul vieții.

Pe lângă profesionalizarea formatorilor, ministerul punctează aici implementarea programului „Pachet de bază pentru persoanele fără/cu nivel scăzut de formare” prin: servicii de orientare în carieră, consiliere profesională, evaluare a competențelor deținute precum și programe personalizate de dobândire a competențelor de limba română, matematică, competențe IT de bază, calificare de nivel 1 sau/și 2 și certificare. Sunt vizate în principal persoanele casnice.

5. Dezvoltarea competențelor verzi și digitale ale adulților. 

Aici, se urmărește dezvoltarea/actualizarea standardelor ocupaționale prin includerea competențelor verzi și digitale în toate programele de pregătire.

„Traversăm o perioadă a tranzițiilor, iar dubla tranziție verde și digitală impune schimbări în dezvoltarea de competențe cu scopul valorificării întregului lor potențial. Piețele muncii se schimbă din cauza îmbătrânirii populației, a proceselor de digitalizare și automatizare tot mai rapide, a dinamicilor lanțurilor de aprovizionare dar și a libertății de mișcare a forței de muncă. Aceste schimbări afectează inegal diferitele sectoare de activitate atât la nivel național cât și regional”, scrie în proiect.

România a continuat să aibă cea mai scăzută participare a adulților la activitățile de învățare față de celelalte state membre și să se situeze cu mult sub media din Uniunea Europeană, spune ministerul. „Obiectivul general al strategiei este creșterea ratei de participare a adulților la învățarea pe tot parcursul vieții astfel încât până la sfârșitul anului 2027 aceasta să ajungă la 12% (față de 5,9% cât este în prezent), prin intensificarea și îmbunătățirea furnizării de oportunități de învățare formală, nonformală și informală”.